1Catedra de chirurgie operatorie şi anatomie topografică a fost fondată în anul 1945 cu baza clinică la spitalul feroviar, fiind condusă de Alexei Troiţchi (1945-1949), doctor în ştiinţe medicale, fost medic militar, care a activat ca şi chirurg în diferite spitale de campanie ale Armatei Sovetice.

În perioadă 1950-1955, funcţia de şef al catedrei e deţinută de profesorul Savelii Rubaşov, savant Emerit din Republica Belarus şi din Republica Moldova, ilustru medic-chirurg alături de care lucrează conferenţiarii, doctori în ştiinţe medicale – Idel Lerner şi Mihail Şcerbacov.

În anii 1956-1987, în fruntea catedrei s-a aflat dna profesor Valentina Parfentieva, savant Emerit al Republicii Moldova, doctor habilitat în ştiinţe medicale, reprezentantă a remarcabilii şcoli de chirurgie operatorie şi anatomie topografică din Sankt-Petersburg.

În 1966, pe lângă catedră este fondat cursul de anatomie topografică şi chirurgie operatorie al Facultăţii de Perfecţionarea Medicilor (șef – Nicolae Fruntaşu). Între anii 1962-1965, instruirea medicilor a fost efectuată împreună cu Alexandra Colesnic.  Din 1977, în activitatea cursului   Boris Topor.

În anii 1987-1999, în fruntea catedrei se află dl profesor universitar Ion Podubnîi, lucrător Emerit al învăţământului public. Din 1989, pe lângă catedră funcţionează laboratorul Bioplant (șef – Boris Topor) care se ocupă de elaborarea şi utilizarea noilor tipuri de materiale bioplastice combinate. În acest răstimp, îşi susţin tezele şi li se conferă gradul ştiinţific de doctor habilitat în ştiinţe medicale şi titlul de profesor universitar colaboratorilor: Ludmila Chiroşca, Nicolae Fruntaşu, Boris Topor.

În 1999, şef de catedră este ales Boris Topor, discipol al profesorului Valentina Parfentieva şi al academicianului Vladimir Kovanov. În această perioadă susţin tezele de doctor în ştiinţe medicale Viorel Nacu, Vasile Gheorghiţă, Serghei Suman, Radu Turchin şi Gheorghe Guzun.

În anul 2007, a fost creat laboratorul de Inginerie tisulară şi Culturi celulare (şef – Viorel Nacu) care a început, în colaborare cu profesorul Pavel Ciobanu, studierea posibilităţii utilizării a diverse grefe celulare şi grefe obţinute prin ingineria tisulară în restabilirea ţesuturilor şi organelor afectate.

În obţinerea de rezultate ştiinţifice remarcabile, pe lângă colectivul didactico-ştiinţific de bază au contribuit şi cunoscuţii savanţi clinicieni care, la început de cale profesionistă, au activat în cadrul catedrei: academicianul Gheorghe Ghidirim, profesorii Ilie Banaru, Vladislav Rozvadovschi, Constantin Lactionov, Victor Remizov şi mulţi alţii, care se mândresc că anume această catedră le-a oferit un început de carieră.